Sat Trestiana, Comuna Grivița

Informații despre obiectivul turistic

Casa Memorială și Mormântul lui Stroe S. Belloescu

Acces / Localizare: Grivița este o comună în județul Vaslui formată din satele Grivița (reședința), Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN 24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504.
Harta:
Istoric / Particularități:
Stroe S. Belloescu s-a născut la 20 martie 1838, în Câmpina, fiind al doilea copil din cei șapte pe care ia avut tatăl său, mocan din Săcelele Brașovului.
Școala primară o face la Câmpina, după care urmează, în București, cursurile unei școli secundare și ale unei școli de tâmplărie.
În urma studiilor superioare făcute la Grand, în Belgia, obține diploma de inginer 1873. Întors în țară, neplăcându-i ingineria, intră în învățământ, ocupând postul de profesor de matematici și apoi director la Gimnaziul Real din Brăila (1864) de unde în 1866 trece la „Liceul Codreanu” din Bârlad, unde funcționează neîntrerupt până în 1893, când a ieșit la pensie. Din leafa lui de dascăl a făcut economii în scopuri filantropice.
În 1892 în comuna Grivița, județul Tutova (actual județul Vaslui), a ridicat o școală pe a cărei placă inaugurală a scris „Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român”, tot în aceiași comună, ridică o biserică, pe a cărei catapeteasmă a pus motive românești, semn viu al sufletului său.
Fiu de țăran, animat de același spirit de dreptate față de clasa țărănească, a ridicat la 17 octombrie 1904, în comuna Grivița, acolo unde construise școala și biserica, un monument sculptural în bronz închinat domnitorului Alexandru I. Cuza (primul din țară), având pe părțile laterale ale soclului basoreliefurile lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați ai domnitorului. Construiește apoi, alte două școli, în satul Pleșa în 1907 și Palerma în 1912, ambele în județul Tutova.
În Bârlad, în anul 1909 a construit așezământul cultural „Casa Națională”, „cu dorul ca neamul nostru românesc să meargă pururea înainte prin lumină și muncă” în care funcționează în prezent Biblioteca municipală. Imobilul era înzestrat cu o bibliotecă bogată, sală de lectură, sală de festivități și sală de expoziții, în care mai târziu s-a deschis pinacotecă.
Stroe Belloescu a fost autor de manuale de matematică pentru elevii de liceu. A fost plin de seninătate, bunătate și moralitate. A avut cel mai înalt simț al datoriei, izvorând din cea mai caldă iubire pentru tineret și țărănime. Și-a crescut elevii cu simplitate, cu o ținută sobră și demnă, care i-a aureolat cariera de profesor al „Liceului Codreanu”.
Acțiunile filantropice ale lui Belloescu s-au manifestat nu numai prin ridicare de edificii, ci și față de cei ce învățau în ele. A lăsat prin testament sume importante de bani pentru întreținerea școlilor construite de el, elevilor și studenților săraci nu numai din localitate, ci și de dincolo de Carpați.
Patriot înflăcărat, militant pentru unitatea neamului românesc, Belloescu a donat sume importante societății ASTRA cu filiale în întreaga Transilvanie, Societății Culturale a Românilor din Bucovina, Spitalului din Bârlad, Episcopiei din Huși și Cluj. Pentru înfăptuirea acestor acte a făcut economii până la sacrificiu încât colegii ajunseseră să se întrebe dacă dărnicia lui trebuie privită ca o calitate sau ca un defect.
În Războiul de Independență a României a fost comandant de batalion, iar pentru serviciile aduse pe front a fost răsplătit cu Medalia Apărătorii Independenței.
La 20 octombrie 1912 a fost asasinat de cei care credeau că vor găsi bani în casa lui, necunoscând în ce constă marea bogăție a lui Stroe Belloescu.