Informații despre obiectivul turistic
Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt”
Acces / Localizare: Este situată la 500 m in dreapta șoselei Iași-Vaslui și la 3 km est de Codăești. Până la Vaslui, aflat la sud de mănăstire, sunt 30 km.
Harta:
Istoric / Particularități:
Așezământul este construit la baza unui deal ce se continuă cu terenuri arabile. La răsărit este o depresiune de circa 1 km lățime, după care urmează dealuri înalte cu pășuni și pajiști. La sud perspectiva este deosebit de frumoasă: o depresiune între două dealuri. În partea de sud-est, pe o măgură foarte înaltă (Movila lui Burcel, unde Domnul Moldovei, stefan cel Mare și Sfant, s-a întâlnit cu eroul său), se afla biserica schitului „Sfinții împărați Constantin și Elena”.
În zonă n-a existat niciodată viață monahală. După revoluția din 1989, doi părinți călugări, plecați din Codăești, Andrei de la schitul Icoana Neamt și Haralambie de la mănăstirea Slatina, județul Suceava, au dorit și au inițiat înființarea mănăstirii. Un grup de credincioși au format un comitet de acțiune, au obținut toate actele necesare și-au început construcția primei clădiri și a bisericii în noiembrie 1993, după sfințirea locului la 2 iulie 1993 de către Episcopul de Huși, Ioachim. Paraclisul a fost sfințit la 2 iulie 1996 tot de către Episcopul Ioachim. În continuare, organizarea și ridicarea celorlalte construcții au fost realizate prin osârdia Arhimandritul Ștefan Guse, devenit starețul mănăstirii.
Paraclisul este o constructie din zid, pe temelie din bolovani de piatră. Spatâțiul este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Altarul este spațios, luminat de o fereastră mare la răsărit și alta mică pătrată pe peretele sudic. Catapeteasma este din lemn de stejar foarte frumos sculptat. Naosul, cu absidele nu prea largi, dar foarte adânci, se delimitează de pronaos prin stâlpi marginali cuprinși în zidurile construcției. Pronaosul este luminat de o fereastră în partea sudică, în partea nordică fiind clădirea chiliilor. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, terminate în arc. în jurul lor, rame sculptate din tencuială, imită ancadramentele de piatră. Pridvorul închis este luminat de o fereastră la sud. În pridvor se intră din holul clădirii chiliilor printr-o ușă de lemn de stejar sculptat, aflată în partea nordică. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă din lemn largă, în două canaturi, cu geamuri în partea superioară. Turla este înfundată și amplasată pe pronaos.
Executată în tehnica frescă de un pictor amator. în pronaos pe peretele din vest, deasupra ușii, sunt pictați „Sfinții 40 de Mucenici“, iar în mijlocul peretelui, de la sud spre nord, găsim „Vindecarea orbului din naștere“, „Duminica Sfinților Părinți“, „Duminica Sfântului Duh“ și „Duminica Tuturor Sfinților“. Pe același perete vestic, în partea superioară este pictată „Cina cea de Taină“. Peretele sudic al pronaosului are în partea de jos pictați diverși sfinți, iar în partea superioară „Duminica Mironisițelor“ și „Duminica Slăbănogului“. Peretele din nord are pictate scenele: „înmulțirea pâinilor“ și „Liniștirea furtunii pe mare“.