Sat Fâstâci, comuna Cosmești

Informații despre obiectivul turistic

Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” Fâstâci

Acces / Localizare: 27,3 km de Vaslui. Nord-vest de municipiul Vaslui, în satul Fâstâci, comuna Cozmești. Este situată la nord-vest de Vaslui, șoseaua Vaslui –Negrești, la km 21 ramificație stânga Bălești. Așezământul este construit în sat, pe drumul central al așezării. Spre sud de mănăstire sunt dealurile Chetreștilor și Rădueștilor. La punctul Măgura din apropiere, pe piscul cel mai înalt al pădurii, numit și Sălbaticul, pentru că acolo a trăit un om retras de lume, Ștefan cel Mare și-a regrupat trupele în urma luptei de la Valea Racovei și de aici a pornit noua luptă de la Podul Înalt. Se spune că aici ar exista niște beciuri din acel timp, care au servit pentru aprovizionarea trupelor.
Harta:
Istoric / Particularități:
Acest așezământ spiritual ortodox, în prima sa formă, a fost ctitorit în secolul al XVII-lea de familia Palade, iar actuala biserică a fost zidită de Voievodul Mihail Racoviță în anul 1721. Mănăstirea exista și în anul 1694 fiind înzestrată încă de atunci cu moșii și sate. În unele lucrari existente la Episcopia Hușilor, se arată că în anul 1809 mănăstirea Fâstâci din ținutul Vaslui, ținea de mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai și apoi a fost închinată mănăstirii Frumoasa din Iași. Arhimandritul Ioasaf Blandu a construit în 1834 clădirea stăreției și chiliilor, clopotnița și zidul înconjurător. în anul 1864, a devenit biserica de mir, în 1918 statul a înființat aici un orfelinat, iar după 1990 edificiul a redevenit mănăstire, ca mănăstire de călugări, ca în final, din anul 1993 să devină ceea ce este și în zilele noastre, adică mănăstirea de maici cu hramul „Sfantul Ierarh Nicolae”, iar stareța este Monahia Paraschiva Chelaru. Biserica este din zid în plan treflat, cu spațiul compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor. Absida cilindrică a altarului este luminată de o fereastră mare la est și câte una mai mică la sud și nord. Catapeteasma este din lemn de tei cu o foarte frumoasă ornamentație sculpturală aplicată, în care predomină elementele vegetale. În sistemul de boltire predomină calotele sferice. Naosul este luminat pe mijlocul absidelor de câte două ferestre mari, pe care se suprapun alte două, mai mici. La limita cu pronaosul mai are câte o fereastră pe zidurile din sud și nord. Pe naos este o turlă mare deschisă, circulară în interior și octogonală în exterior. În pridvor se intră prin vest, pe o uță de lemn în două canaturi, cu geamuri în partea superioară. Din pridvor în pronaos se intră pe o ușă masivă din lemn de stejar, cu întărituri metalice. Pardoseala din biserică este din marmură, iar în pridvor din plăci de ceramică. Acoperișul este din tablă zincată. Pictura este realizată în tehnica frescă, iar la intarea în pronaos, pe dreapta (peretele vestic), este tabloul votiv al ctitorului Mihail Racoviță (1721) ținând biserica în mâna dreaptă și Iisus Hristos care binecuvintează biserica. Turnul clopotniță, construit în sudul bisericii, este înalt de 50 m, având 2 etaje cu gang de intrare. Corpul de clădire pentru stăreție, câteva chilii, trapeza și bucătăria se află în vestul bisericii, în imediata apropiere de ea. Incinta este împrejmuită cu un zid de piatră, înalt de peste 3 m.